priveam tavanul alb si rece...as fi vrut sa pot sa-mi picur gandurile negre in sus, spre albul prea alb al tavanului rece, pana acesta s-ar fi umplut..si ar fi devenit negru si adanc... si m-as fi pierdut in intunecimea lui.
uitasem gustul intepator al fricii. credeam ca am inchis-o bine si ca n-o sa revina niciodata.dar am simtit-o din nou, puternica, paralizanta, neagra...